Restaurantul Corso

Ceasurile două, ale unei zile de Vineri, m-au găsit învârtindu-mă în parcul din faţa clădirii Administraţiei Publice ( “la ceas” ca să fiu mai explicit pentru ploieşteni), aşteptând nişte documente care urmau să fie gata abia după ora 15. Adică aveam de pierdut o oră. Şi cum îmi era şi foame am evaluat oferta zonei din punct de vedere al restaurantelor şi mi-am adus aminte, cu plăcere, că la doi păşi pe Tache Ionescu, chiar în spatele Cinematografului, este Restaurantul Corso. Mai vizitasem restaurantul cu diverse alte ocazii, dar niciodată nu am luat aici prânzul, iar amintirea cinelor delicioase servite acolo mi-a îndreptat repejor paşii spre restaurant. 
Deşi bătea un pic vântul, soarele ridicase temperatura destul cât să mă pot bucura de superbă lor terasă (cea de la intrarea dinspre Mărăşeşti este cea mai plăcută, fiind departe de trafic şi zgomot). 

Am mâncat o Supă de ceapă, care trebuie să vă mărturisesc că m-a uimit. Reţeta unei supe bune de ceapă este foarte pretenţioasă, iar prepararea ei cere ani buni de experienţă, ca să nu transformi supa în terci si nici să nu rămână ceapa prea “al dente”. Foarte bine este preparată la Corso, iar ideea cu crutonul de pâine şi caşcaval este foarte bună, numai că vă recomand să îl cereţi separat nu în ciorbă (pâinea îşi pierde consistenţă şi nu mai este la fel de plăcută la gust). La felul doi am mâncat Inele de calamari pane cu sos Salsa delicioşi şi pentru că mai aveam vreo 20 de minute bune până la ora 15, am decis să-mi satisfac slăbiciunea ruşinoasă pe care o am pentru cocteiluri, cu un Mojito. Cel de la Corso este absolut delicios, cel mai bun din oraş, dupa parerea mea. Gheaţa spartă acţionează perfect ca un filtru împotriva frunzelor de mentă proaspete, strivite cu zahăr brun şi lime, stopite cu Rom Pitú. Dacă barmanul nu “se pricepe” menta este  foarte enervantă, fie pentru că îţi înfundă paiul fie că rămâne lipită de dinţi. Nu e cazul aici, barmanul “le are”, iar menta stă cuminte unde trebuie. 

 Am plecat sătul şi mulţumit că reuşisem să înlocuiesc dezamăgirea unei ore pierdute de aşteptare cu bucuria unei ore câştigate de destindere, într-o oază de linişte în mijlocul oraşului agitat şi nu în ultimul rând de răsfăţ total şi rafinat al papilelor gustative. Aşadar, vă recomand cu căldură Restaurantul Corso, unde servirea amabilă complimenteaza perfect minunăţiile culinare, ieşite din mâinile maiastre ale bucătarului.